Era o mare-adâncă
Ce ma cuprins uşor
Fix atunci când
Încercam sa zbor.
Adâncul negru
Cufundat in abis
Mă face sa simt
Tot ce am de scris
Ce lipsit de viata
E locul ce m-atrage
E liniste,e surd
Ma inec in mare.
Ce departe's norii
Îl fugaresc pe Soare
Mă uit în jur,mă tem
Distanţa-i aşa mare.
Clipiri de pleope
Devin ecou,subţire
Nu clipesc,mă tem
S-apara vreo simţire
Ciudat devine totul
Furtuni se nasc,anost
Lupt să-mi schimb locul
Dar ştiu,ca n-are rost.
Mai adânc in mare
Locu-mi regasesc
Mă pastrez departe
De-acest haos lumesc
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Primăvară
Te-am visat, primăvară! Veneai cu parfum de flori. Erai precum o mireasă Din povești cu cerșetori. Veneai râzând, chicotind speranțe, Rând...
-
Copil blond cu ochi sinceri, Iartă-mi, te rog, uitarea ce te-arunca în abis. A fost o vreme-n care Te strigam cu glas răgușit, O vreme... tâ...
-
Ma gândesc la tine des Poate nu atât...ca înainte Îmi apari în vis, în vers Putin cât să te pot prinde. Sau mă prefac că ești Îmi închipui ...
-
În universul rece, fără lumină Unde stau la pândă hoții Sperând să prindă o zi senină... La colțul de stradă fără intersecție Sfârșit de...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu