Inceputul...

Ai apărut într-o zi în care
Sufletu-mi, n-avea nicio stare.
Nu simţea nici ură,nici iubire,
Trăia prezentul îngropând,
Tot,ce-ar fi fost amintire.
Goală era şi inima purtată,
Nu primea pe nimeni..ca şi sigilată.
Dar,când am privit atent în ea
Nu ştiu când şi cum,intraseşi tu deja!
Cuibărit în colţ,umpleai cu raze de speranţe,
Şi uşa am închis-o,găsindu-te pe tine,
Să nu mai poţi ieşi,cât pământul are zile.
Eşti captiv acum,şi cheia-i aruncată
Am topit-o spunând sigur,
Că uşa-i de acum blocată.

E o inimă învăluită-n tine,
Şi eşti doar tu în ea!
Defapt,tu ştii mai bine...
Căci demult e doar a ta!

Noaptea asta...

Aici plâng,
nu-mi vede nimeni plânsul,sper
căci ar fi-un dezastru
ei să afle,ca ochii-mi te cer
în stiulul acesta
plângând mult,căci înseamnă că disper.
Şi totuşi,
lacrimi continuă să curgă
căci mă ucide dorul
întreg din inimă.
Aş vrea să-ţi pot spune
şi tu să-nţelegi cumva
că tu eşti totul pentru mine
că eşti inima mea!
Şi să poţi,încredere să ai
măcar puţin,jumătate cât aveai...
Aici se frânge
din suflet tot.
Aş vrea
dar durerii,nu-i găsesc antidot.
Aud cuvinte reci
tu nu ştii,azi în lacrimi mă-nneci.
Şi eu vreau să fie bine
îţi pare minciună,îmi spui
mă-njunghii în inimă...
Mă zbat,
că vreau totul bine
şi orice aş face,mă împiedic...
mă lovesc pe mine,pe tine.
Acum plâng
nu-mi vede nimeni plânsul,sper.
Vino
şterge-mi lacrima ce curge
când ochii mei te cer
numai tu poţi
să mă cuprinzi în braţe
să mă strângi atât de tare...
să aprinzi spernaţe.
Numai tu ştii
să mă iubeşti pe mine
mă faci sa zâmbesc,să râd...
Te iubesc!
Te vreau pe tine!