Așa într-o clipită, totul vei ști.
Cum te iubesc, cum te vad alții
Sperând că nu vei suferi.
Vei înțelege multe, abrupt
Va fi ca o cadere-n gol.
Și n-ai să-ți mai faci speranțe,
Să fii pe primul loc, mereu.
La ce îți trebuiește ție?
Ce folos sa ai, spun eu...
Sa fii pe primul loc în gânduri,
Când real rămâi doar un ecou.
În tăcere să aștepți as zice,
Liniștea să se aștearnă-n hău.
Să iubești, să prețuiești ce are
Timp pentru tine mereu.
Și de-ai putea să-ți strigi durerea
Urechilor surde...ar fi nefolositor.
Căci cei care nu vor s-audă.
Nu vor auzi, nici de la amvon.
Într-o zi locul îți vei cunoaște
Vară sau iarnă poate fi.
Iubește ce ai, ce iubire îți poartă,
Restul să rămână amintire-poezii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu