Eu sunt un ciob dintr-o sticlă spartă
O pată de culoare
Un fir de iarba sau
O algă din mare.
O particula de praf
Ce se luptă cu soare
Un fascicul de lumină
Ce caută fără-ncetare
Un punct
Dintr-un tablou mirific
Şi-o urma de săgeată
A unui indian orb..aruncată.
Sunt un fulg de nea
Ce cade pe o apa
O pietricică in mare aruncată
O lacrimă rece
Ce cade grăbit
O petală ratacită
A crinului ofilit.
Mai sunt şi-o umbră
Ce se-ncarcă la soare
Un grăunte de pământ
Într-o lume aşa mare.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Primăvară
Te-am visat, primăvară! Veneai cu parfum de flori. Erai precum o mireasă Din povești cu cerșetori. Veneai râzând, chicotind speranțe, Rând...
-
Copil blond cu ochi sinceri, Iartă-mi, te rog, uitarea ce te-arunca în abis. A fost o vreme-n care Te strigam cu glas răgușit, O vreme... tâ...
-
Ma gândesc la tine des Poate nu atât...ca înainte Îmi apari în vis, în vers Putin cât să te pot prinde. Sau mă prefac că ești Îmi închipui ...
-
În universul rece, fără lumină Unde stau la pândă hoții Sperând să prindă o zi senină... La colțul de stradă fără intersecție Sfârșit de...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu